Bucureşti - comentarii recente:

Transformat in parc de catre arhitectul Valentin Donose, aici a fost ultima groapa de gunoi a orasului, numita si Valea Plangerii. Tot din acest motiv, si lacul este cunoscut sub numele de "Cocioc".

bloc B10

MAI NOU ACUM IN PIATA VOLANTA RIMNICU SARAT DIN SCTORUL 3 A APARUT UN CHIOSC CARE VINDE TIGARI,ALCOOL SI CAFEA VRAC.DIN CUNOSTINTELE MELE ACESTE PRODUSE NU SE INCADREAZA IN CATALOGUL PRODUSELOR AUTOHTONE SI MA MERS SA INTREB VANZATOAREA DACA SEFUL EI ARE AUTORIZATIE DE LA PRIMARIE.RASPUNSUL EI A VENIT PROMT-"CINE ARE PILE ARE'.IN ATENTIA DOMNULUI PRIMAR AL SECTORULUI 3 LIVIU NEGOITA,POATE FACE SI DANSUL O VIZITA IN PIATA RIMNICU SARAT[PIATA VOLANTA,REPET}SI AFLA CINE A FOST MITUIT PENTRU A DA AUTORIZATIE ACESTUI CHIOSC DE TIGARI,CAFEA SI ALCOOL

Acum Ministerul Economiei

Tot aici apare si Romterm.

Idiotii au desfintat-o si pe asta!

Vina o poarta prim-ministrul Petre Roman, ministrul de interne Mihai Chitac, si inclusiv comandantul dispozitivului de interventie, colonelul Diamandescu (pentru ca nu a stiut sa-si organizeze dispozitivul de interventie si pentru ca a acceptat ca politisti din dispozitiv sa fie neinarmati). In mod normal, asa cum scrie in regulamentele militare, acei politisti care au intervenit in dimineata zilei de 13 iunie 1990 trebuiau sa fie inarmati cu munitie de razboi, si sa aiba ordine precise si clare, inclusiv sa deschida focul daca sunt atacati. Ca o comparatie, in SUA numai daca indraznesti sa nu stai la somatia politistului esti impuscat. Cand au avut loc revoltele negrilor, politistii americani care au intervenit erau echipati cu munitie de razboi. Au urmat apoi teribila zi de 13 iunie 1990, cand acei golani si infractori (nu ma feresc sa le zic asa, deoarece atunci cand ataci FORTELE DE ORDINE, incendiezi institutii vitale ale statului-SRI, Ministerul de Interne, nu esti decat un infractor, care meriti sa fii impuscat). Din pacate, aici politia a actionat slab. In mod normal, trebuia politistii trebuiau sa fie dotati cu munitie de razboi, si sa traga in aer si apoi la picioare in acei golani. Era perfect legal, si in concordanta cu regulamentele militare. IN ACESTE CONDITII Ion Iliescu si Petre Roman i-au decizia sa-i cheme pe mineri. Desi motivatia era corecta, situatia fiind scapata de sub control de politie, totusi decizia de a-i chema pe mineri a fost gresita. Din pacate, au urmat ziua de 15 iunie 1990, cand minerii au agresat si batut oameni nevinovati. Totusi, sa nu uitam si imaginile acelea cu locuitorii Bucurestiului care i-au primit cu flori pe mineri. .

Pentru a putea intelege de ce a avut loc aceasta mineriada, consider ca trebuie mai intai discutat contextul in care a avut loc. Astfel, nici pana in ziua de azi nu-mi dau seama de ce Ion Iliescu a facut celebra declaratie ca FSN-ul nu va participa la primele alegeri libere, cand era evident (si trebuie sa recunoastem ca FSN-ul avea tot dreptul si era normal- ca primul partid politic infiintat dupa 1989) ca va participa la acele alegeri. Apoi, s-a facut o greseala imensa cu numirea lui Mihai Chitac ca ministrul de interne. Dincolo de orice posibile merite si calitati care le-ar fi avut acesta in calitate de comandant al trupelor chimice a MAPn, era un om total nepotrivit ca ministru de interne. A fost prea sovaelnic si nu a stiut sa imprime hotarare si fermitate in actiunea fortelor de ordine. Sa ne amintim de primele luni ale anilor 90′, cand politistii era injurati, jigniti si chiar batuti de diversi indivizi si golani. In ceea ce priveste protestele si in general fenomenul cunoscut ca “Piata universitatii”, atata timp cat s-au manifestat pasnic, timp de cateva luni, nimeni nu i-a agresat. Insa, pe de alta parte, poate era mai bine ca acei protestatari din Piata Universitatii, sa-si aleaga cativa reprezentanti si sa caute o cale de dialog cu autoritatile, inclusiv in fostul CPUN. Aici este si vina guvernului de atunci care trebuia sa incerce o cale de dialog si consens cu demonstrantii. Dar sa nu uitam ca aceste demonstratii din “Piata Universitatii” au avut si efecte negative: blocarea circulatiei RATB, pierderi economice, galagie (multi turisti cazati la “Intercontinental” s-au plans de zgomot). Problemele ridicate de protestatarii din Piata Universitatii (unele reale) nu se puteau rezolva prin demonstratii in strada ci prin dialog cu puterea. Au urmat apoi alegerile din mai 1990, castigate detasat de FSN si Ion Iliescu. Daca pana atunci protestele aveau o justificare, dupa aceasta cei care au mai ramas in piata nu mai avea nici o justificare. Dupa alegeri, cand majoritatea populatiei din tara votasera cu Ion Iliescu si FSN, era timpul sa terminam cu perioada de incertitudini, si toata lumea sa se intoarca la munca. Din pacate, cei care au mai ramas in Piata Universitatii dupa alegeri, nu au inteles regula democratiei: minoritatea se supune majoritatii. Astfel, actiunea politiei din dimineata zilei de 13 iunie 1990 a fost perfect legala si normala. Aceia care mai ramasesera in piata incalcau legea, din moment ce nu avea autorizatie de la Primaria Bucuresti, ocupand ilegal un spatiul public. Din pacate, asa cum a recunoscut si Petre Roman, actiunea politiei a fost “neprofesionist organizata”.

Aici a fost inmormantat, la 30 decembrie 1989, si Nicolae Ceausescu (presedinte al Consiliului de Stat 1967-1974, presedinte al RSR, 1974-1989).

Avea cale ferata industriala

Gara Cotroceni se prezinta astazi intr-o stare jalnica: semnalizarea mecanica dezafectata, multe linii scoase. Chiar daca functia industriala a ei a disparut in mare parte, ca urmare a desfiintarii fabricilor din zona (totusi, in mod normal, Consiliul General a Bucurestiului, pe vechile amplasamente industriale, existente in 1990, nu trebuia sa dea aprobare de constructie decat pentru cei care vreau sa infiinteze unitati industriale), intreaga linie ferata Bucuresti Vest- Cotroceni- Bucuresti Progresu, trebuia pastrata si bine intretinuta, si eventual pe locul vechilor fabrici, construite depozite de marfuri, la care marfa sa fie adusa cu trenul (inclusiv pentru marile supermarketuri), eliminandu-se in acest fel, poluarea si aglomeratia generata de autocamioane in Bucuresti. In plus, tot terenul cuprins intre: Bdul. Timisoara, Bdul. Vasile Milea, Bdul. Iuliu Maniu si strada Lujerului, ar fi trebuit cedat catre CFR-Infrastructura, cu conditia ca aceasta sa mute aici Muzeul CFR (aici fiind spatiul suficient pentru gararea trenurilor istorice).

Normal ar trebui amenajat ca parc

Oricine poate da detalii despre acea anexa a cladirii, va rog sa postati aici!

Bhaaii asta...cica scoala de handicapati...dai drumu acasa pustiu ca e super scoala ;) _|_

Cuprinde fabricile: Policolor, Stirom, Chimopar, Gutenberg, toate avand cale ferata industriala.

Conform celor scrise in almanahul "Flacara 1981": suprafata magazinului- 40.000 mp, 100.000 clienti zilnic si se desfaceau zilnic marfuri in valoare de 30 milioane lei.

la cea cu harta ma refer

cine a urcat poza imi poate da sursa ei? multumesc

cine a urcat fotografia imi poate da sursa ei? multumesc