Bucureşti - comentarii recente:

Acest sector cadastral are o suprafata de 7857.65 m

Pe locul acestuia era „Talciocul de la Doamna Ghica”, până să fie mutat în Valea Cascadelor, cart. Militari.

În fiecare zi, la ora 10:00 intona melodia piesei corale „UTC-iștii de azi, comuniștii de mâine”...

Căminul de nefamiliști al Depozitului PECO Băneasa (care se găsea pe terenul unde acum este Petrom City), cumpărat în anul 1987 de fosta IPGG, actuala S.C. Prospecțiuni S.A., pentru cazarea pe timp de iarnă (când nu se efectuau operațiuni în teren) a propriilor angajați retrași la sediul din București.

Nu au voie sa restrictioneze circulatia pe mail pentru ca e spatiul de siguranta. Oricum nu stiu cum s-au imporprietarit astia aici in spatiul verde.

În urmă cu 100 ani de aici se ramifica linia care trecea prin Gara Bolintineanu (mai târziu Gara Herăstrău) din zona industrială Pipera, traversa Bd. Lacul Tei pe lângă Parcul Tonola (sau Parcul Circului acum, pe atunci acolo era o fabrică de cărămidă cu numele Tonola), traversa inters. Lizeanu cu Maica Domnului, trecea printre cimitirul Pătrunjel (Colentina sau Reînvierea) și Moara lui Asan, iar apoi ajungea la Gara de Est (Obor). De acolo, în afara liniei spre gara Pantelimon, unde se racorda din nou la linia de Constanța, mai exista o linie care trecea peste Șos. Pantelimon, traversa terenul pe care a fost Într. Electroaparataj, apoi Bd. Chișinău (fost Str. Socului), trecea pe lângă Moara Vergului (Fabrica de pâine Titan, mai târziu, astăzi nu mai există) și ajungea la fosta haltă 23 August, gara Titan Sud de astăzi. Mai departe linia există și acum, trece prin gara Cățelu și se continuă până la Oltenița.

Construit pe terenul fostului Hipodrom mare (sau „Hipodromul de la șosea”), care se întindea și pe locul ocupat acum de Casa Presei.

Linie tramvai - sensul dinspre Bd. Expoziției spre Bd. Ion Mihalache.

Bucureștenii mai hâtri l-au numit „NASTURELE”. Inițial a fost amplasat în Piața Aviatorilor, redenumită „Piața Charles de Gaulle”.

Suprafara de 12000 metri patrati

Are o suprafata de 12000 m patrati

SC Prospectiuni SA înainte de 1990 se numea „Într. de Prospecțiuni Geologice și Geofizice București (IPGG) și era, bineînțeles, firmă de stat și încă una de interes strategic, aflată sub controlul direct al Securității. Activitatea acesteia era suprafegheată de col. de securitate Virgil Bercaru, cu sprijinul geologului Gelu Voican Voiculescu, aceeași persoană cu politicianul care în decembrie 1989 a participat la „furtul” revoltei populare anticomuniste, „ticluirea” diversiunii cu teroriștii angajați de Ceaușescu, procesul și executarea soților Ceaușescu, dar a fost și cioclul acestora, el ocupându-se cu înmormântarea lor. Însă în anul 2000 aceasta firmă a fost dăruită controversatului om de afaceri Ovidiu Tender, care a distrus-o pentru alte interese personale, toate secțiile exterioare ale acesteia (din Buzău, Leordeni - Argeș, Șofronea - Arad), ca și aceasta, fiind vândute, iar o parte din dotare a ajuns în Senegal, unde Tender a fost numit de șeful statului acela „prospectorul oficial al Senegalului”.

Până în 1990, înainte de invazia centrelor comerciale, în această hală a funcționat secția turnătorie a fostei uzine Semănătoarea.

Înainte de construirea acestui complex comercial pe acest loc a fost rampa de descărcare a vagoanelor cu combustibil (păcură) pentru termocentrala Grozăvești. Rampa era legată de rezervoarele din incinta termocentralei prin conducte care traversau Dâmbovița chiar pe podețul fostei căi ferate.

Numele străzii provine de la faptul că în lungul acesteia este aducțiunea de apă potabilă dintre stația Roșu și rezervorul subteran Cotroceni, cel mai mare din București.

Parcul a fost înființat în urma demolării în 1984 - 1985 a cartierului Ciurel, locuit preponderent de etnici rromi lăutari.

Înainte de perioada comunistă aici a fost „hipodromul mic”, folosit inițial ca teren de echitație, anexă a Grajdurilor Regale situate vis-a-vis (actualul sediu al UNEFS), iar după 1948 a fost hipodromul clubului Steaua, al armatei române. A fost desființat în anul 1986, când s-a început construirea clădirii monumentale de pe strada Știrbei Vodă care urma să adăpostească „Muzeul Național”, o instituție care se dorea să unească toate muzeele de istorie din București, în centrul atenției stând acela de istorie a PCR.

În prezent abandonată și în ruină.

Demolată în 2021.